- a o lua pe stânga
- v. \a o lua pe stânga spre \a o lua pe stânga .
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… … Dicționar Român
hierochuntica — MẤNĂ, mâini, s.f. I. 1. Fiecare din cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebraţului, care se termină cu cele cinci degete. ♢ loc. adj. De mână = a) făcut cu… … Dicționar Român
mânca — MÂNCÁ, mănấnc, vb. I. tranz. 1. A mesteca un aliment în gură şi a l înghiţi; a folosi în alimentaţie, a consuma. ♢ expr. A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile… … Dicționar Român
inimă — ÍNIMĂ, inimi, s.f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracţiile sale ritmice, circulaţia sângelui în organism, la om şi la animalele superioare;… … Dicționar Român
face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… … Dicționar Român
aripă — ÁRIPĂ, aripi, s.f. 1. Organ al păsărilor, al unor insecte şi al unor mamifere, care serveşte la zbor. ♢ expr. A căpăta (sau a prinde) aripi = a căpăta independenţă, curaj; a începe să se înflăcăreze, să se entuziasmeze. A da (cuiva) aripi = a… … Dicționar Român
împrejur — ÎMPREJÚR adv. În (sau pe) locul înconjurător; în jur. ♢ loc. adv. (De) jur împrejur = din (sau în) toate părţile, în jur. ♢ expr. (La) stânga mprejur! comandă (militară) de întoarcere îndărăt prin învârtire de 180° spre stânga. – În + pre + jur.… … Dicționar Român
coti — COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba direcţia, a face un cot (I 2); (despre fiinţe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ tranz. (Neobişnuit) A îndrepta în altă direcţie. ♦ tranz. A… … Dicționar Român